Copiii bilingvi sunt confuzi?? Sunt copii bilingvi mai destepti? Este benefic pentru cei mici sa fie expusi la mai multe limbi straine sau mai bine nu? De la ce varsta putem incepe expunerea la o limba straina? In cazul lor limbajul apare mai tarziu?

La nivel global, mai mult de jumatate din populatia lumii se poate considera bilingva deci este foarte important sa cunoastem implicatiile acestui fapt si cum anume ii putem ajuta pe cei mici in acest context.  

Hai sa ne uitam inainte putin la creier si la cum anume acesta achizitioneaza limbajul. Inca din viata intrauterina, micul bebelus aude vocea mamei, asa ca el se naste putand face diferenta intre ritmul/sunetul limbii native a mamei si cel al unei limbi straine. La 4 luni, unele studii arata ca bebelusii pot face diferente chiar si intre limbi similare din punct de vedere fonetic. Impresionant nu? Insa la 8 luni, doar bebelusii ce traiesc intr-un context bilingv isi pastreaza sensibilitatea cu care fac aceste diferentieri pe cand cei monolingvi isi diminueaza atentia catre miscarile faciale care acompaniaza vorbitul.  

1. Ce percep adultii ca fiind CONFUZIE este amestecarea cuvintelor din mai multe limbi in discursul copilului. Partea aceasta este una normal in cazul copiilor ce cresc intr-un context bilingv din mai multe motive: cand cauta cuvantul potrivit in baza de date, cel mai rapid cuvant extras va fi cel cu o baza neuronala puternica (repetat/auzit de mai multe ori), adultii bilingvi fac asta foarte des (amesteca cuvinte din limbi diferite) asa ca este natural ca si cel mic sa adopte acelasi stil de discurs. Practic nu trebuie vazut ca pe ceva negativ ci mai degraba ca un semn de ingenuozitate. 
2. Strict stiintific inca nu s-au identificat clar beneficiile unui context bilingv de la nastere fata de unul monolingv. Se vehiculeaza multe pareri in mass-media, insa stiintific vorbind putem enumera cu siguranta urmatoarele:

 – avantaje sociale: copii bilingvi sunt mai atenti la comunicare (verbal si non-verbala) si la schimbarile din tonul vocii 

– avantaje cognitive: se muta mai usor de la o activitate la alta, flexibilitate cognitiva, unele aspecte ale memoriei

– avantaj lingvistic (cultural si profesional) 

mesaj de luat acasa: avantaje congnitive similare au fost identificate si la alte experiente similare cum ar fi antrenamentul musical, demonstrand astfel ca experientele bogate senzorial stau la baza unei dezvoltari socio-cognitive de succes.

3. Aici stiinta are un punct de vedere unanim. Cu cat mai devreme cu atat mai bine! Copii ce se nasc intr-un context bilingv au un vocabular mai bogat, accent mai bun, gramatica mai corecta decat un copil/adult ce achizitioneaza o limba straina mai tarziu in viata. 
4. Nu. Copii bilingvi stiu tot atatea cuvinte cat cei monolingvi, doar ca ele cuprind toate limbile straine pe care cel mic le aude frecvent acasa. Asa ca poate parea ca exista o diferenta calitativa insa aceasta dispare in scurt timp. In urma studiilor, stim ca au aceleasi capacitate de a invata cuvinte noi si de a intelege  comunicarea 

DECI, CE PUTEM FACE NOI, ADULTII?

1. cantitate si calitate. Cel mic trebuie expus constant si des experientelor in limba straina, crearea oportunitatilor ca cel mic sa vorbeasca/asculte vorbitori in cea de-a doua limba 
2. grupuri de joaca, jocuri de imaginatie bazate pe un discurs narativ, carti, cantece
3. implicarea celei de-a doua limbi in activitatile zilnice. Expunerea pentru limba a doua trebuie sa fie suficienta pentru ca cel mic sa o poata achizitiona. Modelul un parinte-o limba (Ronjat, 1913) a fost dovedit stiintific ca nu functioneaza la fel de bine (rezultatele difera atunci cand parintii petrec timp egal cu cel mic,).  Copii nu au nevoie de separare intre cele doua limbi intrucat am discutat mai sus ca ei nu devin confuzi, si, mai mult, se pierde din timpul in care cel mic este expus la cea de-a doua limba.