De când ma urmaresti ai aflat că ceea ce construiește o minte creativă (ce se poate adapta ușor, ce poate înțelege cu ușurință perspectiva celuilalt, rezilientă și independentă) este relația ta cu el. Nu prea sunt jucăriile și nici activitățile.  Este despre gândurile și emoțiile ce construiesc această relație.

Și apoi se întâmplă ca de 1 iunie ai vrea sa ii poti oferi cea mai…”mare” bucurie. Cumva mintea nostra rationala zboara pe fereastra si iubirea nostra devine masurabila prin cantitatea de jucarii oferite si de entuziasmul din ochii copilului. Gandurile tale se indreapta catre ”ce-l poate face cel mai fericit pe copilul meu?” Copiii se joaca tot timpul deci fericirea lui sta in jucarii. Ce jucarie pot eu sa ii iau copilului pentru a fi cat mai fericit? Si te inteleg perfect! (la urma urmei sunt parinte si stiu exact ce simti!) insa hai sa iti explic putin diferenta intre fericirea copilului cand primeste o jucarie (fie ea super montesorri sau cea mai waldorf, sau cea mai tech, sau mai in trend) si fericirea copilului cand mergeti impreuna la un picnic in padure (unul din miile de exemple ce constituie de fapt o experienta cu familia impreuna). 

JUCARIE: Nu spun ca jucariile sunt bau-bau. Insa am o presimtire ca micutul tau are deja ceva jucarii si oricum nu va trece prea mult timp si indiferent de ocazie sau zi a saptamanii oricum va primi o jucarie noua. 

Sa zicem acum ca jucaria (la singular!) are toate bifele prezente (calitate, scop, material și cat mai multe si neasteptate raspunsuri pentru intrebarea”ce poti face cu ea?”). Bun. Copilul simte bucurie (dopamină – pentru ca este lucru nou + poate un pic de serotonina daca are ceva de rezolvat la ea si va simti capabil si compenent + niste oxcitocina daca te vei juca cu el impreuna). Dar bucuria aceasta dispare dupa primele minute (chimicalele sunt absorbite de creier), apare obisnuirea (cu cat jucaria este mai simpla cu atat se obisnuieste cu ea mai repede) si atentia lui se va muta pe altceva. De aceea unii copii intra in frustrare dupa bucuria primirii unei noi jucarii (este creierul lor incercand de a cauta acea senzatie din nou). 

Aceasta este o reteta clasica, dar sa zicem ca este o jucarie atat de minunata si toate planetele se alinieaza si copilul se joaca la ea cateva ore. Ce tipuri de jucarii /resurse sunt aceste chestii material care ar incanta un copil asa: 

jucarii deschise dpdv educational (acele ”open-ended” adica acele bucatele mici, aparent fara legatura intre ele, aparent fara niciun scop care isi au urmatorii ”fratii” in natura mai ieftini: nasturi, pietricele, scoici. Ai observant si tu ca cei mici au tendita sa colectioneze chestii din natura. Acelea sunt jucarii pe care ei le pot folosi cand se joaca cu plastelina, cand incarca excavatoarele, cand le aranjeaza pe modele sau marimi, cand le pun ca si mancare papusilor, cand pur si simplu le cara dupa ei.

Resurse de constructie: cand se pot intreba hmm ”aici cum fac?” cand efectiv creativitataea si ideile noi, experimentele si teoriile curg prin degetele lor.

Resurse pentru joaca de rol:  cand fiecare joc este o asezare a unei emotii sau al unui gand propriu sau al altcuiva. Sau cand joaca devine terapie pura. 

Experienta: cat de des sunteti cu totii impreuna? Cat de des sunteti in natura? Cat de des mergeti intr-un loc nou? Cat de des alegi sa iesi din zona de confort si sa simti ceva nou? 

Intr-o experienta ce implica si ceva calatorie, creierul este efectiv mult mai fericit.  Secreta mult mai multa dopamină pentru ca are mai multi stimuli noi placuti decat O jucarie. Suntei voi impreuna si va canalizati atentia pe aceleasi obiective si pe o durata mai lunga (oxcitocina), stima de sine creste si ea pentru fiecare dintre voi pentru ca va simiti instant mai capabili, ati iesit din zona de confort si pentru ca in sinea ta stii ca a trai din experiente, a calatori este o valoare pozitiva pe care ti-o doresti si pe care acum o traiesti, deci iti aduce implinire de sine (serotonina). Nu pe perioada intregii experiente, evident, ca te mai si stresezi pe subiectul mancarii, pe subiectul somnului (chestii care ne streseaza pe noi mamicile in general) poate se mai intampla o criza de furie ici colo. Insa la sfarsitul zile cand iti iei acel minut si inspiri adanc uitandu-te la ce s-a intamplat peste zi…iar mai vine putina serotonina pentru ca realizezi constient si simti ca…astea sunt lucrurile care raman. 

 Experintele sunt incarcate si de emotii, iar emotia este catalizatorul suprem al sinapselor neuronale. Adica noi invatam mai bine, mai repede, mai multe atunci cand informatia este imbratisata de o emotie. (adu-ti aminte cand a trebuit sa inveti pe de rost tabla inmultirii sau vreo poezie…era doar sentimentul de rusine care te impinge sa inveti)

Atat de mult timp petrecem separați (munca, gradinita sau scoala) incat ne ramane foarte putin timp seara sa FIM, pe bune, impreuna. Pentru ca seara intervin alte un million de alte lucruri. Un studiu de 3000 de copii cu varsta de 3.6 ani condus de Universitatea Oxford ne spune ca…nu conteaza jucariile deloc cand este vorba de cat de destepti si realizati au ajuns copiii urmariti in studiu. Ce a contat a fost cat de implicați au fost parintii in relatia cu ei. In plus, experientele dezvolta, culmea, mai multa apreciere de sine si a bunurilor materiale decat…a primi o jucarie noua si nu in ultimul rand amplifica comportemente prosociale. 

In experiente noi copiii vad, miros si ating lucruri noi deci descopera si invat ceva nou. au ocazia sa vada altfel de oameni, altfel de mancaruri, altfel de peisaje, altfel de conversatii, altfel de comportamente. 

Asa ca in loc sa creezi un moment scurt, te invit sa creezi o amintire si de 1 iunie sa faci ceva impreuna cu copilul tau. Ceea ce nu duce decat la si mai multa imaginatie,  mai multa intelegere in fata diversitatii culturale mai multa dragoste pentru Aventura. 

Ca este un dans impreuna dimineață dar danseaza ca si cum esti cea mai buna dansatoare de pe Pamant, ca este un atelier sensorial sau de ceva de facut impreuna sau ca este o excursie undeva in natură cu patura de picnic dupa voi, dar intr-un loc nou la care iti doreai de mult sa mergi important este sa faci pasul acesta. De 1 iunie si apoi cat mai des.