Joaca repetitivă

Joaca repetitivă

Joaca repetitivă. Gesturi fixe, impulsive si…un pic ciudate pentru noi, adulții. Ce sunt schemele de joc ale copilului?

 

Umple un pahar cu apă și…în secunda doi îl răstoarnă sau ar sta cu orele să se joace cu apa de la chiuvetă

Aruncă chestii din cărucior sau din scaunul de masă

Adoră să răstoarne turnuri sau să pună cuburi unelele peste altele

Este absorbit de învârtitul roților

Îi place să ”cuprindă” lucruri precum să înfășoare un bebe sau un animal, să pună garduri la casuță, 

Adoră să bage lucruri în cutii

Sa aranjeze obiecte in linie (masini, dinozauri…cam absolut orice)

Sa adune pietricele

Sa isi picteze mainile pana la cot…

 

Te-ai gandit vreodata de ce copiii au niste idei parca preconcepute si fixe in joaca lor. Ele se schimba dupa o anumită perioadă mai scurtă sau mai lungă in functie de ceva anume, dar ce? R: in functie de cum se incheie un anumit ”pas” din acea schemă

Dar ce este aceasta schema?

Primele scheme cunoscute sub numele de reflexe? Bebele suge..suge degetul lui sau al oricui altcuiva suge sanul suge suzeta. Bebelusul isi va intoarce capul spre acel ceva ce ii mangaie obrazul, sau va apuca ceva ce ii atinge palma. 

 Cu totii folosim scheme, chiar si noi cand intram intr-o incapere noua, intunecată, cautam intrerupatorul intr-o anumita zona. Sau cand facem un sandwhich nu prea ne gandim foarte tare la etape si la procesul in sine ci il facem dupa o schema mentala, o lista de instructiuni automate. Creierului nostru ii place sa duca anumite chestii pe care le experimenteaza des intr-o zona automata ca sa mai economiseasca timp si energie sa se ocupe de alte chestii mai interesante pentru el, adica sa invete mai departe.  Cand intri intr-un restaurant si vrei sa comanzi de mancare procesul prin care treci..meniu..comanda..e relativ automat. Nu te intrebi de fiecare data ok am intrat in restaurant, mi-e foame, acum ce fac?

Ele se formeaza in timp, dupa numeroase experimente si ajustari din partea creierului. Bebele scapa o minge…care sare inapoi…AHA deci mingiile sar inapoi, mai incearca cu o minge mare apoi una mica, mai testeaza si directiile in care sare. Pana cand aruncă o minge din plastelina..HMM nu sare inapoi, creierul mai ajusteaza un pic schema ”daca e moale nu mai sare inapoi”…pana cand cunoaste mingea medicinala…”hmmm..daca e foarte grea nu sare mai deloc”. 

Insa intre fazele acestea, creierul are nevoie de multe experimente ce se intampla daca o lovesc mai tare, daca o arunc intr-un fel anume, cum pot controla directia in care sare mingea, ce se intampla cand arunc in suprafete diferite (in mama in geam in mobile in alt copil?). creierul nostru are nevoie de aceste raspunsuri pentru a intelege lumea. 

Ce se intampla dupa ce copilul le ”incheie”? el se poate concentra pe abilitati sau notiuni mai abstracte si mai complexe 

Piaget le-a identificat prima data, dupa ce a observat ca marea majoritate a copiilor de aceasi varsta…fac cam aceleasi greseli cand e vorba de invatare. Cea mai faimoasa schema vine chiar de la Piaget schema permanentei obiectului (abilitatea de a intelege ca un obiect este inca acolo chiar daca nu se vede). Ce se mai adauga in timp la aceasta schema? Simbolizarea prezentei mamei. Mama este ”prezenta” chiar daca nu o vezi a.k.a. Anxietatea de separare

De ce devine foarte util (si foarte interesant in acelasi timp) sa le recunosti in joaca copilului? Pentru ca ii poti oferi un mediu/activitati/jucarii care sa ajute o anume schema in dezvoltare

-ii place sa se invarta? Ofera-I oportunitati dese de a dansa, de a desface capace de sticla, de a insuruba suruburi mari (adecvate manutei lui si a abilitatii de prindere). –este in plina desfasurare a schemei simbolizarii permanentei ”obiectului” adica a mamei? joaca-te cu el de-a ascunselea/cucu-bau marind treptat spatiul intre voi, obisnuieste-te sa nu dispari, si ofera-i asigurari clare (si ferme!) ca chiar daca pleci pana la wc tot aici esti si te intorci imediat, ascunde jucarii sub esarfe/in cutii usor de desfacut pt bebe

– ii place sa bage chestii in alte chestii, aduna cutii cutiute containere si resurse libere (nasturi, bucati de material, pietre, dopuri etc) si fa-i un cos cu acest tip de resurse. 

Pentru educatori este foarte important sa cunoasca aceste scheme pentru a adapta programa educationala periodica la nevoile si structura fiecarui copil. Spre exemplu daca ai in clasa acel copil caruia ii place sa arunce obiecte sau il vezi ca la mucataria de joaca cu resurse senzoriale (muddy kitchen sau nisipar) in loc sa ii atragi atentia mereu sa nu mai arunce abordeaza ”problema” altfel. Acel copil este foarte posibil sa lucreze inca la schema de traiectorii, astfel el nu aruncă pur si simplu…el testează turnat/plin si gol/traiectorii/viteze/concluzii. Acorda-I mai mult timp la coltul senzorial unde poate investiga cum cad boabele de orez, cum cad diverse resurse de diverse greutati, ce sunete fac la aterizare, umple/goleste. Un fel de ”Back to basics”

Care sunt aceste scheme? Tine minte te rog ca este se desfasoara nu pe rand, ci simultan cu intensitati diferite la fiecare copil. 

  1. ORIENTARE: se da cu capul in jos pe tobogan sau in leagan, in carucior sta orientat invers la sensul de mers, se intinde pe jos cand se joaca pe covor. Copilul vrea sa vadă lumea ”altfel”, isi dezvolta sistemul vestibular, abilitatile motrice grosiere, imaginea propriului corp. Aici conectam aceasta schema cu importanta  joacai de risc

Activitati: binoclu din rulouri de carton, ne uitam prin esarfe colorate transparente (sau cuburi de constructie cu ferestre colorate), lupă sau cutie-lupă pentru copii, aseaza o oglinda pentru copii pe jos afara si coloreaza norii de pe cer, baga-te sub masa si picteaza din intins pe jos pe ”fundul” mesei, joaca-te/danseaza cu panglici, yoga pentru copii, tunel pentru copii, resurse de catarat si de atarnat 

  1. TRAIECTORIE: aruncă cu chestii, pasionat de mingii, sare de pe banca/canapea/scaun, se joaca cu apa de la chiuveta (intrerupe jetul sau il directioneza), ii place sa lanseze avioane de hartie, sa alerge dupa baloane de sapun. Copilul investigheaza miscarea si traiectoria pe care o iau obiectele si propriul corp, relatia cauza-efect, atentia, abilitatea de face preziceri 

ACTIVITATI: arunca cu baloane de apa/culoare pe un cearceaf, bowling, joaca atinselea, improvizeaza o rampa si da drumul masinilor pe ea dupa ce ai inmuiat rotile in pictură,  experimenteaza pe rampa/tobogan ce obiecte se duc mai departe, trambulina, jucarii de tip ciocan-cuie, lipeste pe calorifer/perete tuburi din carton/pvc in care copilu sa bage chestii in ele pentru a vedea cum/unde cad, pictura cu sticle tip spray, 

  1. ROTATIE: pasiune pentru tot ce inseamna circular, roti, trasee circulare, titirez, invartit, sa isi invarta parul pe deget

Activitati: chei si lacate, invarte panglici, piulite si suruburi, deseneaza cercuri in pictura/nisip/spuma de ras (orice resursa senzoriala), amesteca ingrediente intr-un bol, rotim cu palmele serpi din plastelina, lipeste o carioca de o masinuta si ”deseneaza” miscand masinuta, roteste o oala/tava in care ai pus o foaie de hartie, cateva mingii si niste picture, surubelnita. 

  1. CONECTARE: conecteaza, leaga sau uneste parti, lego, cuburi, magneti, etc, inchide/deschide usi sau cutii, distruge/ deconecteaza constructii. Investigheaza modul in care lucrurile se unesc sau se destrama, rezolvare de probleme, abilitate de a prezice si de a estima

Activitati: lanturi din cercuri de hartie, trasee ce se conecteaza, jocuri fizice in care ne tinem de mana, puzzle, insira pe o franghie paste nasturi Frunze perforate, piese de constructive, activitati de imbracat/dezbracat papusi sau pe sine, chei si iale/lacate

  1. IMPREJMUIRE si acoperire: pune obiecte in cutii, pune garduri, inchide in cercuri desene, umple/goleste boluri, se baga sau ascunde obiecte in corturi, sub patura, sub pat, in cutii, acopera cu paturi jucarii

Activitati: cutii mari –de pictat inauntru, de joaca si decorat ca o pesteră/racheta/casa, construit case pentru animale (plastelina, lego, cuburi, cearceaf si perne), pune vasele/hainele/cumparaturile la locul lor in sertare, ascuns obiecte in tavi senzoriale, ”ingropat” jucarii in cuburi mari de gheata sau gelatină, de-a v-ati ascunselea, ambalat cadouri, pictură sau acoperit cu bucati de banda adeziva o bucata de hârtie, joaca cu papusi de mana, imbracat/dezbracat pe sine sau papusi, de-a v-ati ascunseala cu obiecte, 

  1. ARANJARE/POZITIONARE: aranjeaza jucariile intr-o anumita ordine, sir indian, ii place sa stranga anumite obiecte(ex pietricele) intr-un loc anume…in sertarul din mijloc de la pantofoar. Ei invata despre modele, abilitati matematice si creativitate, planificare si categorizare. 

Activitati: cuburi lemn diverse si colorate, planse de peg-uri, domino, arta din elemente naturale (aranjat Frunze pe dimenisiuni, culori), colectionat scoici, pietricele, conuri de brad, ghinde, sortat pompom, aranjat masa inainte de cina, strans jucarii/facut ordine, activitati de balansat 

  1. TRANSFORMARE: amesteca toata culorile din picture, toate ingredientele intr-un bol, isi toarna paharul de apa in mancare. Observa relatia cauza-efect, trag concluzii stiintifice, intuiesc fac predictii

Activitati: orice fel de activitate de gatit, activitati in care foloseste pipeta sa adauge stropi de culoare sau de alta textura (ulei si apa colorata), pictură pe fata sau pe maini, stoarce lamai/portocale pentru limonada

  1. TRANSPORT: cara/impinge/trage chestii dintr-o parte in alta, este pasionat de moto/trici/bicicleta/trotineta/role.

ACTIVITATI: lasa-i sacosi din panza/genti ce le poate lua dupa el, carucior pentru jucarii, containere in care poate sa transporte chestii, galeti pentru gradinarit, roaba. 

 

Cu siguranta ai recunoscut cateva comportamente ale copilului/copiilor tai. Ce ti se parea ca se catara pe masa doar pentru ca I se pare amuzant sa te supere acum iti poti da seama ca este un impuls intrisec ce-l determina sa se urce pe chestii, ce apartine schemei de orientare. Scopul nostru fie ca suntem parinti sau educatori este sa facilitam dezvoltarea acestei scheme prin acordarea de ocazii in care se poate manifesta. Spre exemplu pe Eva a prins-o inceputul pandemiei (martie 2020) in plina nevoie de catarare. Ca sa nu se mai urce pe mobile, am scos cateva usi de la dulapurile joase si le-am poticnit de canapea astfel incat sa obtin un ”traseu” de urcat si coborat rampe sau tobogane (doua la numar :D) sau rampe de lansare masinute. 




Share

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *